ghidul meu de viata (leapsa)

ziceam ca s-au adunat niste lepse deloc plictisitoare. uite leapsa de la raluca, mai am vreo 2 si de la simona, sper sa-mi fac mai mult timp in w-end. asadar: top 10 devize, acum.

-"cu rabdarea treci marea" (fiecare lucru se intimpla la vremea lui, sau cel mai simplu e sa renunti, dar nu urma calea cea mai simpla)

-"ce tie nu-ti place, altuia nu-i face" (pune-te mereu in locul celuilalt, sau nimeni nu are caderea sa judece daca fapta cuiva e un pacat sau nu)

-trimite feedback cind e cerut si critică numai dacă ajută cu ceva (daca e constructiv); sa fii rau nu inseamna sa fii sincer;

-fiecare actiune pe care-o faci trebuie sa aiba un sens;

-ai grija la detalii si nu fa nimic cu superficialitate-decit sa faci ceva prost si fara chef mai bine te uiti la un film;

-nu-ti fie teama sa-ti asumi responsabilitati. orice faci, bun sau rau, are o consecinta imediata. singura cale de a te maturiza consta in a accepta tot ceea ce ti se intimpla, indiferent daca provoaca bucurie sau suferinta. noi sintem singurii responsabili, si in asta consta libertatea de care dispunem. uite asa ne transformam in individualitati.

-incearca sa nu iei totul la prima mina, nimic nu e intimplator.

-un pumn doare mai puțin cind e invelit in manusa de catifea (sau mai bine evita conflictele);

-ghideaza-te dupa instincte si nu refuza experientele reale. cred ca un parinte e bine sa aiba multa experienta de viata reala.

-recunoaste cind gresesti (fa efortul sa te indrepti, chiar si nedeclarat). nimeni nu e superior si nimeni nu e inferior. invata de la ceilalti.

...

am vorbit ca o batrina, este ? or mai fi, ideile se suprapun si inseamna cam acelasi lucru. poate mai completez, mai e pina sa enunt o filosofie de viata. leapsa merge la viitoarea mireasa oranjada, fotopoetul zburator si trinitateaB, hai sa aprofundam putin, nu-i timp pierdut (nu mai pun link-uri, va stiti voi care sinteti).

cind n-ai pantofii potriviti sau visul in care am ratat prima lectie de flamenco

se facea ca aveam o casa imensa, cu un living larg, inalt si luminos, pe care l-am pus la dispozitie primei sedinte a cursului de flamenco, grupul de incepatori. mi-am intimpinat cei citiva colegi de curs si am cerut lamuriri asupra outfit-ului pe care urma sa-l port. profesoara mi-a spus sa nu ma imbrac cu ceva foarte larg si sa-mi pun pantofi cu tocul intre 3-6 cm. zis si facut. era ora 13.00 fara citeva minute. pe la si douajcinci de minute eu tot imi cautam pantofi in cutii si cutii si tot nu gaseam ceva care sa mearga: ba cu toc prea inalt, ba toc prea subtire, ba cu talpa joasa. cind in sfirsit am gasit unii cit de cit potriviti, aveau bareta rupta si nu se tineau de picior. de la etaj, unde ma aflam, o urmaream cu coada ochiului pe rosa, care facea treispe-paispe pe canapea si consulta impacientata ceasul, abtinindu-se cu greu sa nu-mi spuna ceva. am coborit cu pantofii rupti in mina si privirea plecata, cerindu-mi scuze fata de ceilalti colegi pentru lunga asteptare. ei nu pareau prea afectati de intirziere, ba chiar se oferisera sa ma ajute sa-mi caut alti pantofi. m-am trezit cu senzatia neplacuta de-a-mi fi dezamagit profesoara cu lipsa mea de organizare si cu nelinistea de-a nu fi experimentat nici macar in vis un lucru pe care imi doream demult sa-l fac.
desi neprogramat, visul asta spune multe despre mine, mai ales ca stiu de existenta unor lepse care ma asteapta. ia uite si citatul zilei : never mistake motion for action (E. Hemingway)

ne sperie desenele animate

aventura desenelor animate continua cu mici cenzuri. s-a mai discutat si aici despre controversele disney. cu riscul sa-i fi innebunit deja pe ai mei cu teoria conspiratiei, eu tind sa cred ca e o doza de dirty business sub orice glorie de nivel inalt. trecind peste faptul ca in citeva filme de animatie marca disney am intilnit elemente hermafrodite-gay si baieti care se imbraca in fete (ex la prima mina: a bug's life si ceva shrek3), voi ati vazut de curind, cu ochi de parinti, dumbo ?

ciori care fumeaza si elefanti care se imbata ? nu e cam psihedelic visul asta pt un desen animat pentru copii? nu-i rau pentru 1941 si totusi... pretty scary.

dupa talciocul # 3

mare amatori de feedback si debriefing, dupa ce venim acasa de la un eveniment eu si sotu' dezbatem chestiunea, cu plusurile si minusurile ei. am constatat inca o data, asa cum tineam sa o completez pe delia, ca nici pe departe nu e vinzarea de produse in centrul atentiei=motorul actiunii (desi, asa cum spunea elena-pescarusa-pinguina, n-ar fi rau sa mai si vindem ceva, in vremurile astea). deci daca tot nu ne imbogatim si avem pretentia ca expunem lucruri foarte dragi si pline de povesti, hai sa renuntam sa mai venim cu tone de haine vechi si eventual scumpe si sa ne concentram pe anumite specificitati: ca de exemplu: haine rare (asa si-ar gasi locul si celebra bluza adidas de colectie), sau imprimeuri-dantele-matase, obiecte-suvenir din calatorii, upgrade cultural (muzici, carti, etc), accesorii de corp si casa, lucruri pentru copii etc, etc. ma gindesc ca asa s-ar socializa mai mult, s-ar povesti mai mult, s-ar impartasi mai mult. ai sti ce cauti, ai afla despre ce gasesti, ai renunta neformal la ceva ce a facut parte cindva din viata ta. altfel riscam ca verde cafe sa devina un fel de tirgul vitan mai mic si mai inghesuit, cu vinzatori tot mai plictisiti si deprimati. ma gindesc sa devina un pic mai responsabila actiunea, acum ca prinde ceva perenitate. oricit ne-am iubi noi intre noi, astia din nucleul initial, ne putem intilni sa ne hahaim si fara sa incurcam ziua oamenilor care chiar spera ceva de la acest talcioc.
nu se vede, dar sotu' cara in spatele meu o lada cu aproximativ 30 de portii de tiramisu, parte le-am vindut, parte le-am oferit, parte le-am halit. nu de alta, dar varza se terminase. daca va intrebati de combinatia letala ciorba-varza-tiramisu, mi-a scapat putin. m-am concentrat pe tiramisu, ca fiind cea mai sigura prajitura si de pregatit si de transportat, si n-am mai fost atenta la ce a gatit dna3. daca eram mai atenta, as fi facut o placinta.

marginile au fost ale mele :)

:: poze marca dedi ::