skinless lamb head revenge, cum ar spune google translate

n-am mai avut un vis asa de bizar, in care sa fie implicate produse de macelarie, de prin liceu, de la cel cu puiul, care a facut deliciul multor glume in familie (era vorba despre un banal pui vinetiu congelat care imi spunea cu voce tinguitaore ca moooare de frig, iar eu, empatica la starea lui de carne congelata, vroiam sa-l bag in doua pungi mici, una incercam s-o trag pe cap si cealata pe picioare. dupa ce l-am impachetat bine, suprapunind cele 2 pungi la mijloc, puiul mi-a multumit si mi-a spus ca e mai bine). revenind la visul actual, in jurul sarbatorilor pascale, e previzibil. adica am spus si in titlu. am visat capul de miel jupuit, cu ochii holbati, insufletit si foarte neastimparat in chiuveta. nu vroia deloc sa colaboreze, il apasam pe cap si el se tot impingea, incercam sa-l imobilizez, dar al naibii cap cu gitul lung era foarte puternic. unde mai pui ca era si mare, cam cit un cap de om si semana perfect cu un alien din ala rau, cu dintii ascutiti la vedere. incercam sa-l prind de git, sub barbie, dar cum se zbatea mina mi-a alunecat  si fara niciun preaviz mielul m-a muscat de degetul aratator de la mina stinga. muscatura m-a durut atit de tare incit m-am trezit instantaneu din vis, alarmata ca poate si capul a trecut dincoace. nu, nu trecuse, cel putin nu acel cap. ingrijorarea mi-a ramas pentru ca stiu ca am propriul meu cap de miel in congelator, venit la pachet cu restul corpului, prin bunavointa parintilor mei. inainte de acest vis spuneam relaxata ca-l scufund in ciorba, insa acum mi-a trecut vitejia. nu doar pentru ca puiul si mielul devin si ei oameni odata ce au stabilit o comunicare psihedelica si transcedentala cu posesorul cutitului de bucatarie, ci si pentru ca am auzit ca trebuie spalat bine in gura, spalati dintii cu periuta, iar la acest supliciu - oricite pacate si ginduri necurate as recunoaste ca am - nu sint in stare sa ma supun doar din dragoste de sot si cratita. 

tehnica scuturatului

cum bine zicea mara aici, mamele de baieti invata sa faca tot felul de chestii si adopta practici la care odinioara s-ar fi gindit cu sila (a se citi "le displacea profund"). iata cum copilul, ajunsi la piata (in drum de la gradi spre casa), se cere la pipi. desi fusese intrebat in prealabil, inainte de a parasi incinta gradinitei, refuzase categoric. toalete nu erau la vedere, si chiar si asa, ideea de a intra intr-o toaleta din vecinatatea unei piete e un act criminat pentru nas, ficat si pantofi. si uite asa, azi la ora la care se intorceau oamenii de la munca, carind sacose cu ceapa verde si spanac, eu imi ajutam fiul sa faca pipi pe spatiul verde de linga piata, intr-o parcare de excavatoare, in pozitia ingrata de a fi mama unui baietel prea mic sa faca pipi singur outdoor (cunoscatorii stiu diferenta intre in-out), si prea mare sa-l agat de sub genunchi ca pe fete. citeva chestiuni trebuie sa retinem de aici: am reusit sa nu(-l) stropesc pe blugi, ci doar pe mina (mea); am constatat ca-ti trebuie o tehnica precisa si nu haotica; "mami, daca porneste excavatorul si ma sperii cind fac pipi ?"(de parca asta imi lipsea...) si "uite, mami, ud iarba ca ploaia, sa creasca mare".

 

inca o zi de luni